Dragă consătean/că,

 

Inevitabil, de-a lungul vieții suferim pierderi materiale și sufletești, boală, doliu, depresie, despărțiri. A existat un consens pentru o vreme că putem construi o lume în care ne putem căra povara acestor suferințe într-un mediu pașnic, fiindcă ne cocoșează suficient. Acest consens dispare. Ca și cum suferințele uzuale ale omului nu sunt de ajuns, o anxietate globală și o nesiguranță a drepturilor câștigate după generații de luptă plutește în aer. 

 

Anul trecut un bun prieten de-al meu marocan, ce a studiat medicina în România, mutat în Franța să poată profesa, mi-a zis “Cred că atmosfera din Germania anilor '30 e ce simt eu acum aici.” M-au frapat cuvintele lui. 

 

Fascismul are la bază divizarea oamenilor pe bază de superioritate a unora față de alții. Un grup de oameni cu trăsături specifice fizice/etnice/religioase/culturale/de manifestare e dezumanizat și considerat capul răutăților, soluția fiind eliminarea treptată a acestora care începe prin marginalizare, incriminare și în final, deportare și/sau epurare. Sună teribil și te întrebi cum e posibil să permitem din nou asta? Lucrurile se fac în etape, iar creierul se adaptează și normalizează. Ce acum un an îți părea de neconceput, acum e normal și tot așa, de la un an la altul, până ajungi să accepți noua realitate și să-ți remodelezi sistemul de valori pentru a supravețui. 

 

Normalizarea abuzului e mai confortabilă decât lupta împotriva lui. În astfel de vremuri este important să ne menținem busola morală și să avem în jurul nostru avertizori de integritate, care ne aduc cu picioarele pe pământ și care nu se prăbușesc sub forța inerției și a fricii. Cu aceste lucruri în minte încep lista de recomandări de azi. 

 

FILM

Cea mai scumpă producție a unui serial nemțesc e o ecranizare a romanelor polițiste ale lui Volker Kutscher, care explorează mediul social, economic și politic din anii interbelici premergători venirii lui Hitler la putere.

 

Folosind ca vehicul investigațiile criminalistice ale poliției berlineze, povestea reușește să croșeteze un tablou super complex al societății germane de după Primul Război Mondial, măcinate de corupție, sărăcie lucie, precaritate economică, rasism, sexism, tumult politic și activitate interlopă. Pe fundal de pocnitori de confetti și de gloanțe, serialul te trece prin opulență a la great gatsby suprapusă pe imagini cu șobolani rotisați de copii mucoși fără părinți. 

 

Nu învățăm istoria din ficțiune, dar învățăm despre oameni lucruri pe care istoria nu ți le poate releva. Învățăm despre capacitatea omului de a face orori și ce-l mână într-acolo. După 4 sezoane întrebarea  “Cum a fost posibil așa ceva?” dispare. Serialul îți arată gradual cum se erodează democrația, făcând loc fascismului. Vezi degradarea statului de drept, în care justiția se subjugă intereselor politice abjecte. Vezi cum presa e redusă la tăcere prin intimidare, înscenări, băgat la zdup, crime. Vezi cum mulțimile sunt învrăjbite și manipulate prin crearea neliniștii sociale și neîncrederii în instituții. Vezi cum diferite grupuri de interes se folosesc unele de altele ca să răstoarne ordinea democratică. Vezi cum partidul național socialist (naziștii) e folosit și încurajat de alți politicieni ignoranți la pericolul pe care acesta îl reprezintă (vă este familiar? wink wink). Deși nu e acesta subiectul principal, toate lucrurile astea rezultă din universul interbelic recreat super atent. 

 

Vizual este o minunăție de serial. Un new noir, cu niște cadre cinematice fantastice, interioare, decoruri și haine la care-ți zgâiești ochii fascinat.

 

p.s. Să nu vă pună păcatul să vă uitați la serial dublat în limba engleză că vă mănânc. Limba în sine e foarte importantă, deci faceți un efort un episod, două și vă veți obișnui cu limba germană. 

 

DE URMĂRIT

 

În ultima decadă a apărut în România o categorie de festivaluri chitite să crească conștiința socială și spiritul civic ale românilor. Am făcut o listă cu ele și vă recomand să le dați follow, ca să fiți la curent cu datele și evenimentele pe care le organizează. Lista e mult mai lungă, dar începem cu un nr decent de 5. Dați-mi de știre despre cele pe care le știți voi și facem o listă completă. Momentan, recomand să urmăriți:

CONSĂTENI GOSPODARI

Deschidem o mică nouă rubrică în care voi sunteți vedeta satului. Inspirați fiind de insistențele mele în ceea ce privește salvarea vechiturilor, primesc des imagini și mesaje de la voi cu mici victorii: salvarea unui gard, repararea unui cerdac, achiziția unei locuințe vechi, restaurarea unor ferestre etc. 

 

Cred că merită a fi aplaudate la scenă deschisă aceste încăpățânări de a salva lucruri, case, curți pentru că nu e vorba doar despre forma fizică, ci despre universuri întregi realizate cu sacrificiul înaintașilor, un respect pentru exercițiul răbdării lor. O atenție pentru semnificație reală, nu forme fără fond și trenduri fără sens dictate de o piață care ne standardizează viețile și ne reduce la simple produse care consumă produse.

 

Gospodara lunii este Georgiana Laura Toea. Consăteanca noastră a cumpărat de la Moș Costică o casă țărănească veche în Muscel, un cătun din Dâmbovița cu vreo 30 de case răsfirate. Cum arăta înainte, ce s-a păstrat și ce s-a adăugat, cum și cât a durat, citește aici.

 

Pont! Dacă și tu vezi potențialul în ruine și te cuprinde panica când vezi că mor universuri întregi cu fiecare cărămidă căzută, află că specialiștii din țările europene s-au unit într-un demers de Renovare a Europei. Ca planul de renovare să ajungă pe agenda politică europeană, noi, cetățenii, trebuie să strângem 1 milion de semnături. Semnează aici!

 

Mâncare

 

Pentru gaură în buget recomand cireșe din piață. Pentru varianta low cost recomand o vizită la țară și picioare zvelte dacă vă prinde la furat în livadă. În rest:

 

Am făcut mijto de Eat.Pray.Love. toată tinerețea mea. Nu-l văzusem, dar știam subiectul clișeu și memele. Femeie 30+ intră în criză existențială și pleacă în sat cu doru să se regăsească prin Roma, India și Bali. Deja zâmbiți ironic, știu. Filmul e ușor outdated pe anumite zone (body image, sexism), dar capitolul Italia este filmat într-un mod care m-a băgat în food coma fericită. Cum intrau pastele-n gură, cum se lungea mozarella pe pizza, cum sunau paharele de vin ciocnite pe o terasă romană. Un deliciu. Un deliciu sunt și actorii. Julia Roberts și Javier Bardem 35-45 ani sunt hawwwttt.

 

Cam așa mă uit și eu la paste. Contemplu, doresc, devorez. Mâncarea-i pasiune.

 

București

 

Continuăm registrul mâncării din Italia ca să vă zic unde găsiți suppli în capitală 😃. Cum ce-i ăla? O gălușcă din orez, cu sos de roșii, mozarella în mijloc și crustă crunchy pe deasupra 🤤. Fiind copil de părinți din primul val de migrație spre Italia, am fost de mică în vizită la tata și unul dintre gusturile memorabile din trattoriile modeste romane a fost cel de suppli, care stătea grămadă lângă tăvile cu pizza. Am regăsit acel gust, într-o prezentare mai fancy, pe Titulescu, la Occhio Pinsa, într-un local cheesy tapetat cu poze cu Ramona Bădescu în epoca ei de glorie. 

 

Numele Suppli are o poveste chiar amuzantă. Când Napoleon a ajuns la Roma, italienii i-au servit această gălușcă, ce-avea la vremea aia pui în mijloc, nu mozarella. Când desfăceau gălușca francezii exclamau “Surprie!” Adică “Surpriză!” Amuzați italienii au zis și ei “Suppri” și-n timp r-ul s-a transformat în L. Cel puțin așa zice legenda.

 

Odată cu venirea lui Bolojan la Cotroceni s-a produs o extorsiune a unui degajament și printr-o minune s-au deschis către publicul larg Grădinile Cotroceniului. Ar fi fost păcat să rămână închise. S-a muncit foarte mult la ele în acești 10 ani până au ajuns în stadiul spectaculos de azi: peisagistică, restaurare de alei, felinare și fântâni, drenaje, alimentare cu apă etc. Deși înțeleg că încă personalul nu este suplimentat pe măsura necesităților, Nicușor Dan continuă acest demers și grădinile vor fi deschise în fiecare weekend publicului larg. Vă zic sincer că e cel mai impresionant peisaj amenajat din București și-mi pare o destinație musai. Norocul locuitorilor capitalei e că, fiind intrare liberă, îți poți citi cartea romantic în acest rai verde, care mi-a intrat la suflet mai ceva decât Versailles. Fiindcă aici e observabil acel tip de peisagistică pe care eu îl ador numit mai nou Chaos Gardening: armonia perfectă între natură și intervenția omului. 

 

Pont! Dacă te interesează Bucureștiul și farmecele lui mai mult sau mai puțin ascunse, s-ar putea să-ți placă mini-ghidurile pe care le fac aici pe insta, pe canalul de abonați. Mâine (18 iun) postăm Ghid de plimbat MAMA prin București. Îs multe de văzut dacă te vizitează părinții, deci fii sigur că vor mai urma și alte variante. 

 

Utile

 

> Dacă ești în renovări și-ți trebuie mobilă pe comandă, cea mai giugiuc echipă pe care o recomand cu toată inima este Atelier Răpeanu. Am lucrat cu ei la bucătărie și acum la mobila din dormitor. Ce-mi place la ei e că fac the extra mile să rezolve orice problemă apare la montaj. Îmi place că Dragoș, the owner, e tipicar și dacă nu-i place ceva, n-apuci tu să menționezi că el deja intră în acțiune (ex: mi-a schimbat un front că i se părea că n-a ieșit culoarea perfect). Îmi place că împreună cu soția lui merg în vizite de studiu, în recunoaștere, la ateliere cunoscute de mobilă din nordul Europei. Îmi place de băieții din echipă că sunt foarte dedicați și responsabili. Îmi place că-s un raport calitate-preț cinstit.

 

> În Târgu Neamț, lângă gară, există o hală imensă cu vechituri. Mobilă SH, vintage și antică (depinde cum definești tu vechiturile) la niște prețuri tzutz. Adresa exactă și contact găsiți aici. Nu vă luați după pozele amărâte de pe fb. Domnul Gheorghe nu pune neapărat adevăratele nestemate pe internet. Și dacă tot sunteți în zonă merită o vizită și acest second hand pitit într-o vilă random din Piatra Neamț.

 

> Dacă nu vă duce drumul până în Moldova, în București am dat zilele astea peste un second hand de antichități, mobilier și obiecte foarte faine. Domnul Niki are prăvălia pe str Buzești 10. 

 

> Asociația A.R.T. Fusion a făcut un super raport despre cum sunt portretizate femeile în presa românească și cât de mult ne-a modelat treaba asta mentalul colectiv. În umbra stereotipurilor - De la mamă la vampă poate fi citit aici.

 

> Dacă aveți drum la mare faceți un popas la Muzeul de Artă Constanța. Intrarea e doar 15 lei, iar selecția de lucrări este minunată.

 

Pe cine ajutăm luna asta?

ONG-urile o duc greu în perioada asta fiindcă se taie bugetele către ele cu drujba. Poate ați auzit sau nu, dar aparent, deși totu-i scump în draci, pe hârtie economia României era rachetă. Numai că racheta era propulsată de un combustibil nesustenabil și măsuri falimentare. De 3 săptămâni noua conducere încearcă să ajungă la un consens să scoată România din groapa pe care au săpat-o guvernanții, iar asta afectează din plin activitatea organizațiilor civice. Cu asta în minte vă invit să intrați pe Swimathon și acolo unde vedeți organizații care nu și-au atins obiectivul de fundraising, dați o mână de ajutor. Doar până pe 20 iunie mai puteți dona. 

 

Câteva exemple unde vă puteți îndrepta ajutorul:

P.s. Mari aplauze Oanei Barbonie, care și-a pus amprenta în cel mai frumos mod pe imaginea ediției Swimathon de anul ăsta, cu inconfundabilele ei colaje.

 

Pont! Nu uita că pe zavatos.ro găsești Lista ong-urilor și inițiativelor care mereu au nevoie de sprijin ca să poată face societatea mai suportabilă. Fă-ți un obicei în fiecare lună să identifici pe cine vrei să sprijini, dacă ai posibilitatea.  

 

“PE ZAVATOS CINE O AJUTĂ?”

 

Newsletterul de azi e posibil datorită sprijinului Banometru.ro, care vine în ajutorul consătenilor cu educație financiară gratuită. 

 

 

Vorba asta e atât de împământenită încât tare greu reușim să avem discuții sănătoase despre bani. Eu încă mă lupt cu credințele astea înrădăcinate și mereu mi-a fost greu să explic inclusiv despre necesitatea monetizării unei anumite părți din activitatea mea ca să reușesc s-o fac. Climatul nostru cultural e foarte secretos când vine vorba de finanțe și asta ne face un deserviciu tuturor. 

 

Despre educație financiară eu v-am mai vorbit, fiindcă a fost o realizare pe care am avut-o după ce am reușit să-mi iau propria locuință și când au apărut probleme de sănătate. Și când mi-am dat seama de importanța ei, am spus și satului. Economie am făcut de când sunt mică și adunam banii de la colindat. Problema e că n-am știut niciodată să-mi cresc economiile alea. Știam doar să le pun la păstrat în pușculiță. Vremurile moderne cer altfel de abordare. A economisi nu mai înseamnă a ține banul la saltea, ci înseamnă a gestiona veniturile de așa natură încât să le faci să genereze alte venituri, sau a învăța cum poți să ai mai multe idei și surse de venit.  

 

Banometru.ro e o platformă mijto de cursuri, care pune niște baze solide în educația ta financiară, iar acum au această Provocare a Veniturilor de la Banometru. E un curs online gratuit, unde se discută despre ce abilități ai nevoie ca să poți crește sau diversifica veniturile, cu teme și discuții zilnice pe grupuri de lucru, unde poți accesa și coaching financiar gratuit. La finalul programului poți câștiga premii în bani sau produse, fiindcă au și o tombolă pentru participanți. 

 

Vă super încurajez să vă dedicați câteva ore din săptămână pentru a face acest program care o să vă dea mai multă siguranță de sine și capacitatea de a construi un plan concret de gestionare a finanțelor. Dacă relația sănătoasă cu banii a devenit o prioritate pentru tine te invit aici, nu vei regreta, upgradează-ți pușculița, ca să parafrazez o mare clasică-n viață.  

 

ZARZAVAT SPRIJINIT DE BANOMETRU

 

Îți place zarzavatul?
 

Mailul ăsta ajunge la 5669 de consăteni, iar activitatea de pe insta la 24.000 de consăteni. 162 dintre aceștia sprijină lunar cu echivalentul unei cafeluțe această activitate. În satul nostru, care se transformă acuș în comună, nu se percep taxe, dar încurajăm dărnicia. 
 

Mai e mult până voi putea zice că activitatea asta se autosusține, if ever. Dacă simți că vrei să mă apropii de acest ideal, poți sprijini ceea ce unii dintre voi ați numit “doza de normalitate din online”  cu un abonament lunar sau o donație unică pe Buy me a Coffee. Cel mai bun sprijin e ăla mititel, dar recurent. 

 

Ca să închei în tonul în care am început, las aici sloganul ediției de anul ăsta al World Press Photo, întrucât lovește acolo unde trebuie:

Truth is a public good!

 

Acesta se vrea a fi un mail lunar cu recomandări tzutz pentru vremuri tulburi. Dacă v-a plăcut și considerați că vă face viața mai faină nu ezitați să-mi scrieți pe mail, pe Instagramul cel de toate zilele sau să dați un forward la prieteni în nevoie. 

Ne vedem pe @zavatos. Ceau și behehe!